Rodale Institute, un ONG din Statele Unite specializat in dezvoltarea  Agriculturii Organice, a publicat recent un raport despre  impactul pozitiv pe care l-ar putea avea acest tip de agricultura asupra  schimbarilor climatice si a dezvoltarii comunitatilor.

“Suntem la momentul cel mai critic din istoria speciei noastre, cu modificari  artificiale ale climei ce ameninta securitatea omenirii pe Pamant”, asa incepe  raportul Rodale Institute, intitulat “Agricultura organica regenerabila si  schimbarile climatice”. In 2012, emisiile totale anuale globale de gaze cu efect de  sera au fost de aproximativ 52 giga tone de CO2, iar acestea trebuie sa scada, cat de  repede posibil, la 41 de giga tone de CO2, “daca vrem sa avem o sansa de a limita  incalzirea la o crestere de 1,5 grade Celsius, punct peste care nu am indrazni sa trecem”, se arata in raport.

Rodale Institute atentioneaza asupra faptului ca, daca nu sunt luate masuri privind incetinirea incalzirii globale ne vom afla in situatia de a ne intreba ce tari poarta responsabilitatea unui eventual dezastru climateric, ce industrii ar trebui sa suporte povara vinei si care ar trebui sa plateasca pentru asta.

Se stie ca, la nivel mondial, principalele industrii poluatoare sunt industria producatoare, agricultura si transportul. In raport, Rodale Institute explica modul in care agricultura organica reduce poluarea si contribuie la rezolvarea unor probleme majore la nivel mondial, cum ar fi criza apei, inegalitatile sociale si protejarea ecosistemelor.

Documentul arata ca, desi oamenii sunt constienti de faptul ca depind de inovatiile tehnologice in incercarea de a reduce emisiile, rezultatele intarzie sa apara. Una dintre cauze este, se pare, costul ridicat al unor tehnologii, precum cele folosite in argicultura conventionala.

Cercetatorii afirma ca s-ar putea absorbi peste 100% din emisiile de gaze cu efect de sera, inregistrate anual, daca s-ar renunta la practicile agricole conventionale.

La acest moment, exista fermieri si oameni de stiinta in agricultura, in fiecare colt al lumii, incantati de rezultatele si rolul agriculturii ecologice de regenerare ca solutie atat la problemele climatice, cat si la cele de insecuritate alimentara, precum si la nevoile specifice de cercetare, aspecte foarte bine documentate de catre acestia, dupa cum se subliniaza in raport.

Solutia, agricultura organica

Agricultura organica regenerabila este o practica ce interzice folosirea pesticidelor, a substantelor chimice de sinteza si a ingrasamantului azotat, ceea ce permite solului sa absoarba mai mult dioxid de carbon.
Asadar, agricultura organica regenerabila maximizeaza cantitatea de dioxid de carbon atrasa din atmosfera si minimizeaza pierderile de carbon stocat. Cercetatorii Rodale estimeaza ca, din momentul adoptarii practicilor conventionale in agricultura, am pierdut intre 30% si 75% din carbonul organic din sol. Agricultura organica regenerabila poate restaura acest echilibru.

Perioada de tranzitie la o recolta ecologica este de cativa ani, dar, dupa aceasta perioada, se obtine aceeasi cantitate de produse ca in agricultura conventionala. Cercetatorii enumera avantajele agriculturii ecologice regenerabile:

–         pe langa posibilitatea de stocare a carbonului in sol,

–         imbunatatirea retentiei de apa,

–         mentinerea recoltei,

–         imbunatatirea profitabilitatii la nivel local,

–         revitalizarea comunitatilor agricole traditionale.

Astfel, agricultura organica ar putea contribui si la rezolvarea altor probleme grave la nivel mondial, cum ar fi criza de apa, saracia si lipsa de securitate alimentara. In plus, recoltele din agricultura ecologica sunt mai rezistente la schimbarile climatice, protejeaza biodiversitatea si sporesc rezistenta ecosistemelor. In acelasi timp, sunt mai putin costisitoare si se preteaza oricarui context geografic.

Principala critica adusa agriculturii organice este incapacitatea de a furniza necesarul de hrana pentru 7 miliarde de oameni, cat sunt la acest moment pe planeta. Raportul institului Rodale, insa, contrazice aceasta critica. In acest moment, producem deja mai multe calorii decat avem nevoie, se arata in document. Se pare ca productia actuala ar satisface nevoile a 9 miliarde de oameni, cifra populatiei globale estimate pentru 2050.

Prin urmare, lipsa hranei nu este o problema legata de capacitatea de productie, sustin cercetatorii, ci una economica si sociala, cauzata de o serie de politici neadecvate de practicare a agriculturii.

sursa: http://www.economiczoom.ro/